Ideile Gabrielei

Ma gândesc ca am putea implica și copiii cand ii invitam pe părinți la serbare. Putem confecționa ceva,ei sa deseneze sau chiar sa își scrie numele. Eu prefer sa fiu originala și inventez diverse texte care se potrivesc împrejurării.   Împărtășesc cu voi aceasta invitație care,a fost scrisa de mână pentru fiecare familie în parte!

                           România mea        -versuri compuse de Cerbu Gabriela- Dragi copii din România? Va-ntrebati voi,de ce oare? Toată lumea poarta ia în asta zi de sărbătoare? De ce oare,steagul nostru, Despre care-am învățat? E rosu,galben și albastru, Ce-nseamna cu adevărat? Știm pe globul pământesc, România,localizata pe hartă. Mai știm ca toți o iubesc Și ca este binecuvântată. Iar albastru-i libertatea Ce am primit-o în trecut, Galbenul ne da dreptatea, Roșu,frăție de temut! Românași și romancute, Eu pot sa va explic. Mai multe tari micuțe, Într-una s-a unit! Într-o mare Românie Cu drapelul tricolor Iar azi simtim cu mândrie Dragostea romanilor!

Jocul didactic în orele de ŞTIINŢE Caracterul activ al învăţării şi aplicarea operaţiilor gândirii logice (analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea) au o importanţă deosebită pentru asimilarea cunoştinţelor ştiinţifice; operaţiile assimilate “se transformă” în adevărate instrumente ale cunoaşterii, devenind astfel, după Piaget, structuri de asimilare. Învăţarea ştiinţelor despre natură cu ajutorul metodelor de activizare permite formarea structurilor asimilatrii. Acesta este şi scopul introducerii disciplinei “Cunoaşterea mediului” ca obiect de studiu la clasa I. Nu atât însuşirea de noţiuni ştiinţifice este vizată, cât formarea şi dezvoltarea capacităţii de observare a mediului, de studiere a lui, de implicare a copilului în cunoaştere.           Strategiile active- participative, care constituie instrumental prin care se dezvoltă gândirea critică nu trebuie rupte de cele tradiţionale, ele marcând un nivel superior în spirala mod...

Sceneta Periuta fermecata Cantec: A fost odata un castel-uite asa! Cu 2 turnulete in el-uite asa! Castelul Dintisor era-uite asa! Si o printesa il conducea-uite asa! Veniti cu totii pe la noi-uite asa! Veniti sa invatati si voi-uite asa! Cum dintii sa ii periem-uite asa! De carie sa-i proteam-uite-asa! Mama-Veronica Castelul dintisor! Era castelul dintisor Curat si alb ca o petala DE trandafir stralucitor CE-a rasarit in miez de vara Si-avea supusi, ehei...o mie Pentru un castel atat de mic. Traiau aici ridichea, varza Spanacul-mare logofat Iar morcovul cu bucle rosii Pazea castelul dindarat Si ca sa-l apere de rele DE ganduri negre si furtuni Avea la porti in mare cinste Pe castelanii cei mai buni. Caci Pasta si cu Periuta I-au aparat de la inceput DE ciocolata si bomboane Dusmanii cei mai de temut! Ridichea-Stefanel Sunt ridichea uriasa  Dulce si foarte sanatoasa De ma rontatiti pe mine Caria s...

In ultima zi a anului 1889, cand omul Ion Creanga (n. 1839) se intorcea in pamantul de huma, scriitorul isi insem­nase trecerea prin veac, printr-o opera unica si geniala care-i va indreptati numele de „Homer al nostru" (dat de Ibraileanu). Creatia literara a lui Ion Creanga include: lucrarea memorialistica „Amintiri din copilarie", povestile {„Soacra cu trei nurori", „Danila Prepeleac", „Povestea lui Harap-Alb" s.a.), povestirile („Inul si camesa", „Povestea unui om lenes", „Prostia omeneasca" s.a.) si naratiunea „Mos Nichifor Cotca-riul" pe care autorul a subintitulat-o „povestire glumeata". Este o opera unitara, in care particularul este ridicat la nivelul universalului, iar atmosfera este de mare sarbatoare populara. intre romanul formarii unui tanar („Amintiri... ") si povesti exista nenumarate fire de legatura: actiunea celor din urma pare a se petrece la Humulesti, vorbirea personajelor este taraneasca, iar fantasticul...